Lumea mea e simpla…

…about me

Etapa 12. TMI: Echilibrul dintre serviciu si viata extraprofesionala

pe 30 Octombrie 2012

Ora 17. Tatal ajunge acasa de la munca. vcsaruta sotia si apoi sta cu ea de vorba ore intregi. In tot acest timp tine mana burta ei, doar sa surpinda miscarile copilului. Adoarme in aceasta pozitie si se vede cat de relaxat e. Pe fata lui mai apare cat un zambet larg, probabil viseaza ca se joaca cu fetita lui.
Dupa 3 ani. Ora 19. Tatal ajunge acasa. Se aseaza la birou si isi deschide cateva dosare ca sa puna la punct ultimile detalii in legatura cu proiectele ce trebuie sa le predea. Fetita se uita pe furis la tatal sau. Ar vrea sa stea la picioarele lui si sa se joace sub birou, dar a invatat ca tata trebuie sa munceasca. Nu l-as deranja deloc, se gandeste ea, dar vocea mamei ii repeta cuvintele pe care ea le stia deja.
Dupa inca 7 ani. Ora 21. Tatal ajunge acasa. Se aseaza la birou, isi toarna un digestiv si priveste in gol. Nu si-a mai vazut fetita de cateva zile, doar cateva secunde inainte sa adoarma. Fetita ii ascunde problemele pe care le are pentru ca il considera un strain. Sunt doi straini, chiar daca locuiesc in aceasi casa. Crisparea ii brazdeaza fata.
Intrebarea pe care si-o pune tatal acum: se merita sa muncesti atat de mult, daca nu poti sa te bucuri de familia ta? Oare nu a pierdut prea multi ani din viata fetitei sale? Multi oameni au uitat cum e sa petreci o zi in parc dupa programul de la munca, sa iti scoti copilul la o plimbare cu bicileta, sa il duci la un teatru cu papusi si multe lucruri pe care parintii nostrii le faceau cu noi. Ei stiu doar ca programul de lucru s-a marit o data cu trecerea anilor si cand nu ti-l mareste seful, ti-l maresti singur. Subiectul meu, tatal, a avut norocul ca a facut un copil pe vremea cand programul de lucru era unul normal. Refuza sa se gandeasca cum ar fi stat situatia daca nu ar fi avut fetita. Azi e ziua in care el va spune: am timp si vreau. Gandul lui se indreapta catre comoara sa pe care acum vrea sa o cunoasca. Si-a vazut fetita cand a facut primii pasi? A fost acolo, sa o scuture, cand a cazut? A fost alaturi de ea cand invata sa citeasca si sa scrie? Raspunsul la aceste intrebari si la multe altele este NU. Atunci de ce sa lucrezi pana la epuizare daca nu poti sa fi alaturi de adevaratele comori ale vietii ? Sanatatea si-o neglijase de multe ori, familia la fel si acum cand se uita in urma nu vedea decat un mare gol, parca se afla pe marginea unei prapastii. Nici macar fizic nu ii placea cum arata, kilogramele in plus fara numar si la banii pe care ii castiga si fi putut sa aibe un aspect impecabil… Am timp si vreau, acestea erau cuvintele pe care le repeta acum cu sfintenie.
Pentru mine lucrurile sunt ca pe vremea bunicii, daca nu chiar mai bine. Am un program de lucru pe care il respect cu sfintenie si cand ajung acasa nu las ca actele de la munca sa imi invadeze biroul. Problemele de serviciu pot astepta pana a doua zi, familia mea nu. Viata mea extraprofesionala mi-o dedic placerilor si cate am… Imi place sa ma plimb cu bicicleta prin padure, sa descopar fiecare poteca unde duce si sa ajung in mijlocul padurii, acolo unde rar ajunge picior de om. Imi place sa am grija de corpul meu. In momentele in care ma privesc in oglinda sa fiu mandra de trecerea anilor. Atunci cand eu sunt multumita de mine si de reusitele mele, acest lucru se va vedea si in energia pe care o am a doua zi la munca. In cazul in care as invada spatiul personal cu probleme de serviciu, randamentul meu ar fi unul injumatatit si starea sufleteasca ar avea cel mai mult de suferit. Nu trebuie sa lasam ca lucrurile sa se amestece intre ele. Personal nu inteleg de ce oamenii isi iau telefonul de serviciu acasa. Singuri si neobligati de nimeni isi baga problemele in casa si trebuie sa le serveasca pe urma. After work trebuie sa facem acele lucruri care ne induc o stare de beatitudine, de armonie interioara. Lucrez cu spor cand am aceasta stare si cand nu o am… o caut. Ceea ce caut in fiecare zi dupa orele petrecute la munca sunt acele lucruri care ma reincarca cu energie. Eu niciodata nu am fost de acord ca seful sa imi stabileasca mie programul: cand am voie sa mananc, cand am voie sa imi iau pauza. Eu singura stiu ce capacitati de munca am in aceea zi si daca trebuie sau nu sa mananc. E ca si cum seful m-ar trimite in concediu fara sa vreau. Asta nu se poate. Concediile sunt acele perioade in care trebuie sa imi fac revizia de la cap la coada, intr-un mod mult mai serios.
De multe ori tatal lua pozitia de drept in fata sefului si executa tot ce facea, cu pretul de a-si omori timpul pe care trebuia sa il petreaca cu familia sa. Comunicarea, chiar si cu superiorii este importanta. Toate sacrificiile pe care le faci pentru ei, niciodata nu vor fi platite pentru ca timpul nu se mai intoarce oricat de prieten ne este el. Seful are stilul acela de a ne transmite starea de urgenta, chiar si cand cere un pahar cu apa. In viata trebuie sa cantarim bine situatiile si sa le punem intr-un top personal. Daca ar fi aflat de cursul Time Management de la TMI Romania nu ar fi pierdut atatia ani frumosi din viata ficei sale. Acum, dupa absolvirea lui si-a aranjat casa, sufletul, principiile in functie de prioritate.
Cele doua vieti ale omului (prifesionala si extraprofesionala) nu trebuie sa se amestece intre ele si daca tu nu esti multumit cu tine si de tine, acest lucru se va observa si la munca si degeaba stai peste program ca lucrurile nu vor fi terminate la timp.
Propunerile pe care ni le facem le vom duce la bun sfarsit, ne vom tine de ele doar daca ele sunt cu adevarat importante pentru noi si cu trecea timpului ne va fi mai greu sa le incalcam. Cu o programare bine organizata vom observa ca ne va ramane timp liber si expresia nu am timp va fi data uitarii. Timpul este aliatul tau si este alaturi de tine, nu lupta impotriva ta.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: